MONOPRIL 10MG
Acest produs NU poate fi achizitionat online.
Puteti rezerva produsul online si ridica ulterior dintr-o farmacie.
Multumim.
Descriere
Indicatii terapeutice
Hipertensiune arteriala
Monopril este indicat in tratamentul hipertensiunii arteriale. Poate fi utilizat singur sau in asociere cu alti agenti antihipertensivi (de exemplu diuretice tiazidice).
Compozitie
Monopril 10 mg
Un comprimat contine fosinopril sodic 10 mg si excipienti: stearil fumarat de sodiu, crospovidona, lactoza anhidra, polividona, celuloza microcristalina.
Insuficienta cardiaca
Monopril este indicat in tratamentul insuficientei cardiace in asociere cu un diuretic. La acesti pacienti, fosinoprilul amelioreaza simptomele si toleranta la efort, reduce severitatea insuficientei cardiace si scade
frecventa spitalizarilor pentru insuficienta cardiaca.
Cum să utilizaţi Monopril
Cum să utilizaţi Monopril
Luaţi întotdeauna Monopril exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza trebuie individualizată.
Adulţi
Hipertensiune arterială: Începerea tratamentului necesită luarea în considerare a tratamentului recent cu antihipertensive, stadiul hipertensiunii arteriale, restricţia aportului de sare şi/sau lichide şi alte situaţii clinice.
Dacă este posibil întrerupeţi tratamentul medicamentos antihipertensiv al pacientului, administrat anterior pentru câteva zile înaintea începerii tratamentului cu Monopril.
Doza iniţială recomandată este de 10 mg fosinopril sodic, o dată pe zi. Aceasta se va ajusta în funcţie de răspunsul tensiunii arteriale. Doza uzuală variază între 10-40 mg o dată pe zi. Dacă tensiunea arterială nu este controlată adecvat doar cu Monopril, poate fi adăugat un diuretic.
Dacă tratamentul cu Monopril este iniţiat la un pacient care primeşte deja un diuretic, terapia trebuie iniţiată sub supraveghere medicală atentă timp de câteva ore şi până în momentul stabilizării tensiunii arteriale. Pentru a reduce probabilitatea hipotensiunii, diureticul trebuie întrerupt cu două-trei zile înaintea inceperii tratamentului cu Monopril.
Insuficienţa cardiacă: Doza iniţială recomandată este 10 mg fosinopril sodic o dată pe zi. Tratamentul trebuie început sub supraveghere medicală atentă. Dacă doza iniţială de Monopril este bine tolerată, ulterior poate fi crescută la intervale de o săptămână, gradat până la 40 mg o dată pe zi, în funcţie de răspunsul clinic.
Apariţia hipotensiunii după doza iniţială nu exclude creşterea gradată, atentă a dozei de Monopril, urmărind controlul eficace al hipotensiunii arteriale.
Monopril trebuie administrat în asociere cu un diuretic.
Copii
La copii nu au fost stabilite eficacitatea şi siguranţa administrării fosinoprilului sodic.
Vârstnici
În studiile clinice, printre pacienţii cărora li s-a administrat fosinopril, în general nu au foat observate diferenţe în eficacitate sau siguranţă între pacienţii în vârstă (65 ani sau peste) şi pacienţii tineri; totuşi o sensibilitate mai mare la anumiţi pacienţi vârstnici nu poate fi exclusă.
Insuficienţă renală
Datorită celor două căi de excreţie ale fosinoprilului nu este necesară reducerea dozei la pacienţii cu funcţie renală afectată.
Insuficienţă hepatică
Datorită celor două căi de excreţie ale fosinoprilului nu este necesară reducerea dozei la pacienţii cu funcţie hepatică afectată.
Dacă utilizaţi mai mult Monopril decât trebuie
Nu sunt disponibile informaţii speciale privind supradozajul cu Monopril. Tratamentul trebuie să fie simptomatic si de susţinere a funcţiilor vitale. Tratamentul cu Monopril trebuie întrerupt si pacienţii atent monitorizaţi.
Măsurile terapeutice recomandate includ provocarea vărsăturilor şi/sau lavaj gastric, echilibrarea hidroelectrolitică si corectarea hipotensiunii arteriale.
Fosinoprilul se elimină în cantităţi mici prin hemodializă sau dializă peritoneală.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la fosinopril sodic, la alti inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
(IECA) sau la oricare dintre excipientii medicamentului.
Antecedente de edem angioneurotic legat de administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
Sarcina si alaptare.
Precautii
Reactii anafilactoide si reactii posibil inrudite
Este posibil ca, datorita faptului ca enzima de conversie a angiotensinei este esentiala pentru degradarea bradikininei endogene, pacientii carora li se administreaza inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei,
inclusiv fosinoprilul pot prezenta mai multe tipuri de reactii adverse, variind de la cele usoare, ca tusea, pana la cele severe, cum ar fi:
Edem angioneurotic
Ca si in cazul altor IECA, in timpul tratamentului cu fosinopril sodic, mai ales dupa administrarea primei doze poate sa apara edem angioneurotic. Persoanele cu antecedente de edem angioneurotic nelegat de
administrarea de IECA prezinta risc crescut de a dezvolta edem angioneurotic in cazul administrarii IECA. Pacientii vor fi avertizati sa intrerupa tratamentul cu fosinopril sodic si sa se adreseze medicului in cazul
aparitiei oricarui semn sau simptom care sugereaza edem angioneurotic (edem al fetei, ochilor, buzelor, limbii, extremitatilor; dificultate la inghitire sau in respiratie). Daca angioedemul intereseaza zona buzelor sau
fetei, el este in general regresiv fara tratament, desi au fost utilizate si antihistaminice pentru ameliorarea simptomelor.
Daca edemul intereseaza limba, glota sau laringele, obstructia acestora poate fi letala. Tratamentul consta in administrarea imediata de adrenalina, solutie 1/1000 (0,3 ml-0,5 ml).
Reactii anafilactoide in timpul tratamentului de desensibilizare
Pacientii tratati cu inhibitori ai enzimei de conversie in timpul desensibilizarii fata de veninul de hymenoptere pot prezenta rareori reactii anafilactoide care pun viata in pericol. Aceste reactii pot fi evitate prin oprirea
temporara a administrarii inhibitorilor de enzima de conversie inaintea fiecarei desensibilizari.
Reactii anafilactoide in timpul hemodializei cu membrane cu flux crescut sau aferezei lipoproteinelor
La pacientii tratati cu IECA in cursul sedintelor de hemodializa in care se utilizeaza membrane cu flux crescut sau afereza a lipoproteinelor cu densitate mica cu absorbtia pe dextran sulfat s-a observat aparitia
reactiilor anafilactoide (edeme ale limbii si buzelor asociate cu dispnee). Se recomanda evitarea asocierii acestora.
Insuficienta hepatica
Rar, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei au fost asociati cu un sindrom care debuteaza cu icter colestatic si progreseaza spre necroza hepatica rapida si (uneori) deces. Nu se cunoaste mecanismul acestui
sindrom. Pacientii care primesc inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei si care fac icter sau inregistreaza niveluri ridicate ale enzimelor hepatice trebuie sa intrerupa inhibitorul enzimei de conversie a
angiotensinei si sa primeasca tratamentul medical adecvat.
Tuse
Tusea uscata, persistenta, poate aparea la tratamentul cu IECA. Este reversibila la intreruperea tratamentului. Daca administrarea IECA este absolut necesara, tratamentul poate fi continuat. La diagnosticul
diferential al tusei trebuie luata in considerare si etiologia iatrogena.
Interactiuni cu alte produse medicamentoase, alte interactiuni
Asocieri nerecomandate
- saruri de potasiu si diuretice care economisesc potasiu (cu exceptia tratamentului insuficientei cardiace): fosinoprilul poate reduce pierderea de potasiu determinata de diureticele tiazidice. Asocierea
fosinoprilului cu diureticele care economisesc potasiu (spironolactona, amilorid, triamteren si altele) sau sarurile de potasiu poate creste riscul de hiperkaliemie. In cazul in care asocierea este necesara
(hipokaliemie), se recomanda prudenta si monitorizarea kaliemiei.
- litiu: cresterea litemiei poate atinge valori toxice. Daca utilizarea IECA este absolut necesara se recomanda monitorizarea litemiei si ajustarea dozelor.
-estramustina: risc de crestere a reactiilor adverse de tipul edemului angioneurotic
Asocieri care necesita precautie
- antiinflamatoare nesteroidiene si salicilati: la pacienti cu risc (varstnici si/sau deshidratati) pot determina insuficienta renala acuta prin scaderea filtrarii glomerulare, prin inhibitia prostaglandinelor vasodilatatoare.
De asemenea, reduc efectul antihipertensiv al fosinoprilului. Este necesara supravegherea functiei renale si hidratare adecvata.
- antidiabetice (insuline, sulfamide hipoglicemiante): asocierea cu IECA poate antrena majorarea efectului hipoglicemiant. Aparitia hipoglicemiei manifeste este exceptionala.
- baclofen: majorarea efectului antihipertensiv; se recomanda supravegherea tensiunii arteriale si ajustarea dozelor.
- saruri de potasiu si diuretice care economisesc potasiul: in cazul insuficientei cardiace, tratata cu doze mici de IECA si diuretice hipokaliemiante exista risc de hiperkaliemie, potential letal in cazul nerespectarii
conditiilor de prescriere. Este necesara supravegherea frecventa a potasemiei si a creatininemiei (de doua ori pe saptamana in prima luna apoi o data pe saptamana.
- diuretice hipokaliemiante: pacientii aflati sub tratament diuretic, mai ales cei care prezinta hipovolemie, pot prezenta hipotensiune arteriala dupa initierea tratamentului cu fosinopril sodic. Riscul de aparitie a
hipotensiunii arteriale poate fi redus prin intreruperea administrarii diureticului inaintea inceperii tratamentului cu fosinopril sodic.
Asocieri de care trebuie tinut cont:
- amifostina : cresterea efectului antihipertensiv
- antidepresive imipraminice (triciclice), neuroleptice: efect antihipertensiv si risc de hipotensiune ortostatica marcata (efect aditiv).
- glucocorticoizi, tetracosactid: diminua efectul antihipertensiv (prin retentie hidrosodata).
Interactiuni cu testele de laborator
Fosinoprilul poate determina o falsa scadere a concentratiei plasmatice de digoxina la proba care foloseste metoda absorbtiei cu carbon. Se pot folosi alte metode de determinare a concentratiei plasmatice de
digoxina.
Reactii hematologice
Este necesara prudenta la pacienti imunodeprimati datorita riscului de neutropenie/agranulocitoza. IECA pot, in mod exceptional, sa determine agranulocitoza si/sau deprimare medulara daca se administreaza in
doze mari sau la pacientii cu insuficienta renala asociata bolilor sistemice (colagenoze cu afectare vasculara: lupus eritematos sistemic, sclerodermie) care primesc tratament imunosupresor si/sau cu
potential leucopeniant. Este necesara evaluarea riguroasa a raportului beneficiu/risc. Daca se administreaza un IECA, se recomanda supravegherea periodica a hemoleucogramei si functiei renale.
Hipotensiune arteriala
Hipotensiunea arteriala simptomatica dupa administrarea de Monopril a fost rar intalnita la pacientii cu hipertensiune arteriala necomplicata. Stimularea importanta a sistemului renina- angiotensina-aldosteron a
fost observata in particular, in cursul depletiei hiposodate importante (regim desodat strict, tratament diuretic prelungit), la pacienti cu valori initial mici ale tensiunii arteriale, cu stenoza de artera renala, insuficienta
cardiaca congestiva, ciroza hepatica cu edeme si ascita. De aceea, blocarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, mai ales la administrarea primei prize sau in timpul primelor saptamani de tratament,
poate determina o scadere brusca a tensiunii arteriale si/sau cresterea creatininemiei tradusa printr-o insuficienta renala functionala, uneori acuta.
In toate cazurile tratamentul trebuie stabilit progresiv.
Daca apare hipotensiunea arteriala, pacientul trebuie asezat in decubit dorsal si, daca este necesar, trebuie sa i se administreze o perfuzie intravenoasa cu solutie salina. O hipotensiune arteriala tranzitorie nu
contraindica administrarea dozelor urmatoare, care pot fi administrate in mod obisnuit, de indata ce tensiunea arteriala a crescut dupa repletie volemica.
La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva severa a caror functie renala poate depinde de sistemul renina – angiotensina – aldosteron, tratamentul cu un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei poate fi urmat de oligurie si/sau azotemie progresiva si, rar, de insuficienta renala acuta si /sau deces.
La astfel de pacienti, tratamentul cu Monopril trebuie inceput sub stricta supraveghere medicala; pacientii trebuie urmariti atent in primele doua saptamani de tratament si ori de cate ori se creste doza de fosinopril
sau de diuretic. Trebuie avuta in vedere scaderea dozei de diuretic la pacientii cu tensiune arteriala normala sau scazuta care au urmat un tratament sever cu diuretice sau care sunt hiponatremici. Hipotensiunea
arteriala nu este un motiv de intrerupere a fosinoprilului. O oarecare scadere a tensiunii arteriale sistemice este o observatie frecventa si dorita la inceperea tratamentului cu Monopril in insuficienta cardiaca.
Aceasta scadere are cea mai mare amploare in prima faza a tratamentului; acest efect se stabilizeaza intr-o saptamana sau doua si, in general, revine la nivelul dinaintea tratamentului fara o reducere a eficacitatii
terapeutice.
La pacientii cu ateroscleroza cunoscuta, in special la pacientii cu boala coronariana sau insuficienta circulatorie cerebrala, tratamentul se incepe cu doze mai mici.
Functia renala
Functia renala trebuie monitorizata in timpul tratamentului cu IEC. La pacientii hipertensivi cu stenoza de artera renala uni- sau bilaterala, pe durata tratamentului cu un inhibitor al enzimei de conversie a
angiotensinei poate aparea cresterea uremiei si a creatininemiei. Aceste cresteri sunt de obicei reversibile in momentul intreruperii tratamentului. La pacientii respectivi trebuie monitorizata functia renala in primele
saptamani de tratament.
Unii pacienti hipertensivi fara afectiuni vasculare renale preexistente aparente pot inregistra cresterea uremiei si a creatininemiei, de obicei minore sau tranzitorii, la administrarea fosinoprilului in asociere cu un
diuretic. Efectul apare mai ales la pacientii cu insuficienta renala preexistenta. Poate fi necesara reducerea dozei de Monopril.
Hiperpotasemie: S-au constatat cresteri ale potasiului plasmatic la unii pacienti tratati cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, inclusiv fosinopril. Printre pacientii cu risc de a face hiperpotasemie se
numara cei cu insuficienta renala, diabet zaharat si cei care utilizeaza concomitent diuretice care economisc potasiul, suplimente de potasiu, substituenti de sare de potasiu sau alte medicamente care determina
cresteri ale potasiului seric (de exemplu, heparina).
La pacienti cu insuficienta cardiaca severa si diabet zaharat insulino-dependent (tendinta spontana la hiperkaliemie) tratamentul trebuie inceput sub supraveghere medicala atenta si cu doze mici. La diabeticii vechi
se asociaza nefropatia si neuropatia, riscul hiperkaliemiei fiind crescut datorita hiperaldosteronismului ce impune supravegherea atenta a kaliemiei.
Monopril este contraindicat la pacientii cu insuficienta renala severa (clearance-ul
Caracteristici
TIP PRODUS | Comprimate |
Forma farmaceutica | Comprimate |
Concentratie | 10mg |
SUBST ACTIVA | Fosinopril |
Opinii
Pareri MONOPRIL 10MG
Spune-ne parerea ta despre acest produs si porneste discutia.